Gazda supremă a tunicii pitice, Tudor Opris - Enciclopedia Curiozitatilor Din Natura

X PREFAA Aceast lucrare, elaborat de scriitorul i profesorul Tudor Opri, autor multilaureat a peste patruzeci de cri cunoscute si ndrgite la noi i, n parte, traduse peste hotare, ne arat c nu suntem singuri pe planet.
Dar mai exist miliarde de fiine vii pe diferite trepte de evoluie, care triesc cu noi n amplul, variatul i complexul decor gazda supremă a tunicii pitice pe care l numim natur". Lor i acestui cadru material n care trim cu toii, autorul le nchin rnduri care se citesc pe nersuflate, ca o carte de nemaipomenite aventuri.
Fiecare specie ne poate nva ceva prin exemplul pe care l d pentru supravieuire i perpetuare i, poate dincolo de acestea, prin misterul unei perfeciuni greu de explicat i al unei capaciti de comunicare pe care nc n-am reuit s-o descifrm i s-o nelegem pe deplin.
Un om nu poate descoperi din misterele existenei dect ceea ce corespunde gradului maturitii sale.
George Topîrceanu
Congresul de la Rio dinde sub egida Organizaiei Naiunilor Unite, lansnd ideea biodiversitii, a relevat c zilnic, din cauza civilizaiei, mor cteva zeci de specii i miliarde de indivizi. Noi, oamenii, ne construim confortul i fericirea pe mormintele a zeci de fiine, fr s ne ntrebm ce cataclisme i ateapt pe nepoii notri cnd echilibrul planetei va fi adnc tulburat.
Cteva argumente sunt strecurate i n lucrarea de fa care aduce astfel i un preios serviciu ideii de ocrotire a naturii. O lume minunat, interconectat dinamic ne nconjur, ne supravegheaz fr ndoial, dispus s ne ajute dac o respectm i s ne nvee atunci cnd suntem pregtii s-i primim ajutorul.

Enciclopedia curiozitilor naturii, care se adreseaz tuturor vrstelor, este un pas important n aceast direcie i un mesaj convingtor pentru buna convieuire n biosfer.
Aceste poveti au aprins imaginaia primilor corbieri. Mrturisind c au vzut cu propriii lor ochi acest zmeu", ei n-au fcut dect s ntreasc o strveche superstiie.
Brazii se frâng, dar nu se îndoaie! Dacă primele două capitole s-au scris mai mult pentru a-l ajuta pe cititor să prindă adevărata lungime de undă pe care această viață de sfânt a fost pusă în emisie și au, mai curând, un rol de descriere a ambianței în care a trăit acest mare educator, celelalte douăzeci și două de capitole sunt o înșiruire de fapte și gânduri stârnite de această viată unică, derulându-se într-un fel ce o face mai interesantă, pe de o parte, și mai ușor de urmărit, pe de altă parte, decât cel mai pasionant roman; dar cu acea mare deosebire că, pe când în romane totul este ficțiune, iar personajele sunt simple plăsmuiri, aduse din condei, viața Sfântului Don Bosco se desfășoară, toată, prin fapte și trăiri de o autenticitate istorică desăvârșită.
Exist oare o urm de adevr n aceast credin greit? Fr ndoial c da. E mai puin probabil ca n oceane s supravieuiasc reptile uriae asemntoare celor care odinioar stpneau apele.
În loc de prefaţă
Mai degrab, acest dragon" nspimnttor este o nevinovat alg brun, unic n felul ei, prin lungimea de necrezut a talului. Macrocystis pirifera, aa se numete acest colos al Pacificului, ntrece balenele de ori n lungime. Ca s-i gazda supremă a tunicii pitice la suprafa corpul patogen de giardiază de m, alga are pe muche sculei de aer flotoare n form de pere, iar pentru a rezista furiei valurilor, talul nu e ntreg, ci mprit n numeroase panglicue.
Probabil c o astfel de imagine a strnit fantezia oamenilor din trecui, nspimntai de mirajul uriaului tal unduit de ap i de flotoarele crora reflexele razelor de lumin le ddeau strlucirea unor solzi fabuloi. Alga Macrocystis ntrece de ori lungimea balenelor De departe, pare imensa spinare a unui monstru marin ce se onduleaz deasupra Maimuele sunt gimnati nentrecui.
Capitolul VIII. Popasurile unei mari opere
Ele concureaz n ndemnare i performane pe acrobaii de gazda supremă a tunicii pitice care i desfoar programul" la trapez i pe frnghii la nlimj de m. De altminteri, pdurea ecuatorial, unde i duc viaa maimuele, seamn cu o imens cupol alctuit dintr-un desi cumplit de plante ntre care se d o lupt aprig pentru fiecare colior liber.
Lumina e cucerit deplin doar de copacii falnici. Copceii ar fi condamnai s moar.

Atunci, adaptndu-se la culegerea luminii prin micile sprturi ale cortului vegetal, trunchiul lor se preface n coarde. La nceput, coardele se trsc zeci de metri pe sol, apoi se car iari zeci de metri pn gsesc n vrful unui copac o poart liber spre soare, pe unde i scot un pmtuf de frunze i un bucheel de flori.
Crescnd mai departe, din lips de sprijin, cad pe pmnt, unde se trsc ncolcindu-se ca un arpe, pana papiloame sub ochi ntlnesc un nou suport. Aceste plante agtoare sunt gazda supremă a tunicii pitice liane tropicale, numite rotang sau calanws, rude cu palmierii. O astfel de coard, Demonorops, adic liana diavolului", desfurat bine atinge lungimea de m, ct lungimea pistei de atletism a unui stadion olimpic.
Lianele sunt folosite de maimuele acrobate ca un fel de frnghii cu care fac salturi mortale de m.

Ea ntrece de peste dou gazda supremă a tunicii pitice nlimea celui mai nalt molid din Europa, descoperit n pe Valea Haragului din iudeul Buzu, gazda supremă a tunicii pitice st la acelai nivel cu vrful piramidei lui Keops m. Ca s-i atingem cretetul ne-ar trebui o scar cu de trepte sau de copii de ani aezai unul pe umerii celuilalt.

Aceast anten" nu-i altceva dect euca-lipiul Emalyptus anxygdalinamndria continentului australian. Dup trestia de bambus, el are cea mai rapid cretere.
Mircea Muthu : Promovarea literaturii în rândul adolescenţilor este o preocupare majoră a teoreticienilor americani, deoarece se presupune că publicul cititor, format de timpuriu, va păstra plăcerea lecturii pe viaţă, iar literatura va avea viitor, nu va fi o formă artistică în pericol să moară, aşa cum se tem esteticienii pesimişti.
Anual se lungete cu circa 3 m. Lcomia de ap a eucaliptului este proverbial. Dei are frunze puine, totui transpir foarte mult. De aceea, el trebuie s pompeze nencetat apa din jurul rdcinilor sale foarte ramificate. Or, tocmai aceast sete, demn de eroul cel prea sugtor al povetii lui Creang, l face deosebit de folositor omului.
Încărcat de
Fiind cultivat n locurile mltinoase, el le seac, fcnd s dispar narii, crui ai malariei. Pe de alt parte, datorit evaporrii substanelor sale uleioase i aromatice, el mblsmeaz i cur aerul din regiune. Iat de ce eucalipii se bucur de faima unor copaci anli-malarici, care nltur aerul stricat mal aria n limba italian. Din trunchiul su drept i rezistent la putrezire i foc, se fac cele mai trainice calarge, din lemnul su fin i dur - aa-zisul lemn de janah - se confecioneaz mobil superioar, iar uleiurile saie servesc la fabricarea bomboanelor de eucalipt.
Cu asemenea cantitate de cherestea s-ar fi putut construi aproximativ de case cu pridvor i dou camere.
Mult mai mult decât documente.
S-ar crede, poale, c e vorba de o poveste vntoreasc, dac aceast tire n-ar fi fost strecurat ntr-un ziar tiinific a crui seriozitate era mai presus de orice bnuial. Accsl gigant, urma al unor brazi slrvechi, triete la o altitudine de 2 m, n platourile Sierrei Nevada din Statele Unite ale Americii. El este cunoscut sub numele de Sequoiu gigante a sau arborele-mamut, din cauza ramurilor ncovoiate care amintesc de colii mamutului, un slrmo al elefantului de azi.
Denumirea tiinific de Scquoia a fost dat uriailor n amintirea conductorului indian George Guess, cruia indienii i spuneau Sequojah. InGuess a creat un sistem de scriere permind compatrioilor si indieni s scrie i s citeasc n limba lor. Exemplarele vrstnice de Sequoiu pol atinge m nlime. Trunchiul arc la baz O circumferin de 50 m i poate fi cuprins de 30 de oameni cu braele deschise.

Colii de mamut", ramurile ncovoiate de la baza copacului, au dimensiunile unui brad de de ani, adic m lungime i 2 m grosime. De asemenea, prin tunelul spat n trunchiul unui exemplar aezai n mijlocul unui drum de munte, se pot strecura cu uurin dou autocamioane mergnd n sens opus.
Daphne "Şi totuşi sînt mîndru de umilirea mea, iar fiindcă sînt condamnat la un privilegiu ca acesta, aproape că mă bucur de o cale de salvare pe care o urăsc: sînt, cred, pe cît îmi pot aminti ca om, unica fiinţă din