Globulele albe din sânge atacă acești paraziți
Când este necesarÄ imunizarea artificialÄ a organismului InformaÈii generale despre imunitate Imunitatea este capacitatea organismului de a se proteja de virusuri, bacterii Èi toxine, astfel încât sÄ rÄmânÄ sÄnÄtos.
Ce este imunitatea Din punct de vedere biologic, imunitatea este starea de echilibru a organismelor multicelulare, care rÄspund în mod adecvat în caz de infecÈie sau boalÄ. Cum funcÈioneazÄ sistemul imunitar Sistemul imunitar protejeazÄ organismul de afecÈiuni sau de corpuri strÄine ce pot pune sÄnÄtatea în pericol. Structura sistemului imunitar Sistemul imunitar este un sistem complex, alcÄtuit din mai multe elemente.

Glanda timus este cea care produce celulele T, adicÄ limfocitele T, care protejeazÄ organismul de virusuri Èi infecÈii. Glanda timus protejeazÄ organismul de afecÈiunile autoimune, care apar atunci când sistemul imunitar îÈi atacÄ propriile Èesuturi. Glanda timus are un rol esenÈial Èi în sistemul limfatic, dar Èi în sistemul wart on foot hole al globulele albe din sânge atacă acești paraziți.
Aceasta produce globulele albe, adicÄ leucocitele, care protejeazÄ organismul de infecÈii Èi de corpuri strÄine care pot pune în pericol sÄnÄtatea. Ganglionii limfatici Ganglionii limfatici produc Èi depoziteazÄ celulele care luptÄ cu infecÈiile Èi cu boala, în general.
De aceea, atunci când organismul este atacat de o infecÈie, aceÈti ganglioni se inflameazÄ, mÄrindu-Èi volumul. Splina Splina este cel mai mare organ al sistemului limfatic.
Hemogramă cu formulă leucocitară cu Hb, Ht și indici - Synevo
Splina conÈine, de asemenea, celule albe care luptÄ împotriva bolilor infecÈioase. Germenii care pÄtrund în organism prin cavitatea bucalÄ sau nazalÄ sunt detectaÈi de amigdale, care activeazÄ sistemul imunitar al organismului. Acestea fac parte din GALT. Imunitatea poate fi clasificatÄ în funcÈie de modul prin care este dobânditÄ. Acest tip de imunitate nu se transformÄ în decursul anilor Èi nu oferÄ protecÈie pe termen lung individului.
Imunitatea dobânditÄ natural presupune memorarea agentului patogen, recunoaÈterea sa Èi folosirea anticorpilor deja existenÈi în organism pentru combaterea cremă hpp. Imunitatea dobânditÄ în mod artificial Imunitatea dobânditÄ în mod artificial presupune expunerea individului, în mod controlat, la anumite virusuri.
Scopul este sÄ se reducÄ riscul de apariÈie a complicaÈiilor sau chiar a decesului. Imunitatea dobânditÄ prin vaccinare Vaccinul conÈine antigeni n. Vaccinarea induce astfel imunitate pe termen lung la anumite infecÈii, stimulând producerea celulelor cu memorie.
Imunizare dobânditÄ prin vaccinare este o imunizare de tip activ. Imunitatea dobânditÄ prin serumizare Imunitatea dobânditÄ prin serumizare se obÈine în mod pasiv Èi presupune administrarea serurilor imune, care conÈin anticorpii specifici unei anumite boli.
Acest tip de imunitate este temporarÄ, eficacitatea sÄ dispÄrând dupÄ 30 de zile. Afectiuni ale sistemului imunitar Atunci când sistemul imunitar se deregleazÄ Èi nu mai funcÈioneazÄ aÈa cum ar trebui pot apÄrea o serie de afecÈiuni ale sistemului imunitar. AfecÈiunile sistemului imunitar pot apÄrea din cauza unei boli, din cauza unui tratament medicamentos ori pot fi chiar înnÄscute.
Alergii ReacÈiile alergice debuteazÄ la nivelul sistemului imunitar.
Meniu cont utilizator
Atunci când o substanÈÄ inofensivÄ precum praful, mucegaiul sau polenul intrÄ în contact cu o persoanÄ alergicÄ, sistemul imunitar reacÈioneazÄ producând anticorpi care au rolul de a ataca substanÈa alergenÄ. AÈadar, sistemul imunitar al persoanelor alergice confundÄ agenÈii inofensivi cu unii care pot pune sÄnÄtatea în pericol. AfecÈiuni autoimune AfecÈiunile autoimune apar atunci când sistemul imunitar îÈi atacÄ, în mod eronat, propriile Globulele albe din sânge atacă acești paraziți.
În mod normal, sistemul imunitar ar trebui sÄ Ètie diferenÈa dintre celulele strÄine Èi cele ale propriului organism, însÄ la persoanele care suferÄ de afecÈiuni autoimune, acesta nu mai face diferenÈa.

Unele afecÈiuni autoimune afecteazÄ un singur organ, în timp ce altele afecteazÄ întregul organism. AfecÈiuni imunodeficitare AfecÈiunile imunodeficitare apar atunci când sistemul imunitar are o reacÈie foarte slabÄ în momentul în care identificÄ agenÈi patogeni. AfecÈiunile imunodeficitare sunt fie genetice, fie apar în urmÄ unei alte boli ori a unui tratament medicamentos puternic.
Cancerul sistemului imunitar Cancerul limfatic este tipul de cancer care afecteazÄ sistemul imunitar.
Testarea limfocitelor
Acest cancer se dezvoltÄ la nivelul limfocitelor n. ExistÄ mai multe tipuri de cancer al sistemului limfatic, însÄ principalele categorii sunt: limfomul Hodgkin Èi limfomul non-Hodgkin.
Testarea Èi evaluarea imunitÄÈii sunt recomandate de medici în anumite situaÈii.
Teste de imunitate Testele de sânge pentru evaluarea imunitÄÈii sunt hemoleucograma Èi imunograma. Pe de o parte, hemoleucograma este cea mai folositÄ analizÄ de laborator, identificând numÄrul globulelor albe, al globulelor roÈii Èi al trombocitelor, precum Èi cantitatea de hemoglobinÄ din sânge. Imunograma, pe de altÄ parte, evalueazÄ anticorpii produÈi de celulele depistate de hemoleucogramÄ, adicÄ imunoglobulinele.
Imunoglobulina A reprezintÄ mecanismul de apÄrare împotriva bacteriilor Èi virusurilor, imunoglobulina E constituie mecanismul de apÄrare împotriva alergiilor, imunoglobulina M este cea secretatÄ de organismul în momentul unui atac produs de un antigen, iar imunoglobulina G este secretatÄ imediat dupÄ cea M, cu scopul de a neutraliza substanÈele toxice.
Imunitatea scÄzutÄ Imunitatea scÄzutÄ în mod dramatic apare din cauza unor boli precum SIDA sau cancerul ori în caz de tratament medicamentos agresiv precum chimioterapia. Imunitatea crescutÄ Cu toate cÄ slÄbirea sistemului imunitar nu este de dorit, nici imunitatea crescutÄ nu este beneficÄ.

Imunitatea crescutÄ declanÈeazÄ instalarea bolilor autoimune. Simptomele unei imunitÄÈi scÄzute DacÄ nivelul de leucocite este redus Èi sistemul imunitar este slÄbit, apar simptome care trebuie sÄ te alarmeze.